| "Fiecare om, cu complexitatea lui psihica, este o capodopera, fiecare analiza este o odisee. Analizantii mei nu contenesc sa ma mire", isi descrie autoarea profesiunea de credinta extrasa din experienta unei vieti dedicate psihanalizei. Temele mari elaborate in carte pe baza a numeroase cazuri sunt: relatia analitica si pericolele ei, "actele-simptome", cum sunt numite comportamentele simptomatice prin care se exprima problemele caracteriale, perversiunea sexuala. Referitor la relatia analitica, sunt subliniate „nesfarsita punere sub semnul intrebarii a limitelor analistului, ale analizandului si… a metodei psihanalitice in sine", precum si importanta pregatirii analistului. Actele-simptome pun in evidenta dimensiunea "psihozata" a nevroticilor si rezistenta la schimbare a unor solutii defectuoase la problemele psihice adoptate in copilarie. In ce priveste perversiunea, autoarea subliniaza o anumita autonomie in raport cu nevroza: creatiile sexualitatii perverse reprezinta mijloace de aparare in fata pericolului existential fundamental de a disparea in celalalt. |