| Vechi maestri se hrãneste din acele ingrediente care fac inconfundabilã creatia lui Thomas Bernhard: stilul provocator, franchetea adesea brutalã, muzicalitatea discursului narativ, reflectia deziluzionantã ce trece pe neasteptate în ilaritate. Personajul principal este criticul muzical Reger, care, de peste trei decenii, viziteazã din douã în douã zile un muzeu vienez pentru a contempla unul si acelasi tablou, Bãrbatul cu barbã albã al lui Tintoretto. În Reger cititorul întâlneste un personaj iconoclast care refuzã sã se adapteze masei ghidate de instinctul de turmã. El nu se sfieste sã-si îndrepte tirul necrutãtor asupra institutiilor statului austriac sau asupra titanilor din artã si filosofie. Polemica de un comic irezistibil cu Martin Heidegger este un exemplu strãlucit al artei verbale bernhardiene, cu fluxul sãu ritmat si imprecatia sa liricã. Dacã astãzi Bernhard însusi face parte din canonul literaturii de limbã germanã, exercitiul demolator aplicat vechilor maestri aratã cã el nu si-a dorit sã devinã o autoritate. |